Tehnica securităţii conservanţilor pentru lemn (II.)
 

Acum să trecem la discuţiile privind substanţele periculoase. Această arie este reglementată de Legea XXB din anul 2000, care ţine cont şi de prescrierile legii privind securitatea chimică la care se ataşează numeroase amendamente. Conform legii, se consideră substanţe periculoase sau preparate periculoase, cele care se pot include în oricare clasă de periculozitate prezentată pe diapozitivul de mai jos. Substanţa este o singură combinaţie sau element iar preparatul este amestecul acestora. De exemplu la o lazură prin preparat se înţelege amestecul substanţei reactive, răşinii alchidice, emulgatorului, colorantului, etc. orice conservant pentru lemn cu un procent de substanţă activă de 100% este o substanţă periculoasă. Faptul că un conservant pentru lemn primeşte sau nu pictogramă de avertizare depinde de periculozitatea şi concentraţia substanţelor active. Însăşi expresia de conservanţi toxici este depăşită şi incorectă deoarece azi în rândul substanţelor toxice se numără cele marcate cu T sau T+ , dar foarte puţini conservanţi de azi aparţin de această categorie. Reglementarea substanţelor periculoase depinde de natura şi statutul organelor de examinare.
Conform ordonanţei 44/2000 a ministerului sănătăţii orice operaţie de preparare, fabricare, prelucrare, ambalare, depozitare, transport, manipulare, comercializare, desfacere, utilizare se raportează la direcţia de sănătate publică judeţeană. În acest proces toată lumea are alte obligaţii şi trebuie să dispună de alte documente.
Distingem două grupe de utilizatori. Utilizatorii casnici şi cei profesionişti. Utilizatorii casnici, în afară de normele generale (de exemplu nici un utilizator casnic nu poate turna resturile de conservant în sistemul de canalizare) nu au nici un fel de obligaţii, dar cei profesionişti despre care vom vorbi în continuare au. Utilizatorul profesionist este persoană fizică sau juridică care în mod regulat execută operaţii cu substanţe periculoase. Deci, şi tâmplarul este utilizator profesionist. În mod natural alte obligaţii are tâmplarul care execută operaţii de protecţie a lemnului pe un acoperiş şi iarăşi alte obligaţii persoana fizică care îşi tratează singur acoperişul.
Cel mai important lucru de care un utilizator profesionist trebuie să dispună este fişa tehnică de securitate pe care producătorul sau comerciantul îl pregăteşte în limba ţării respective. Conţinutul fişei tehnice de securitate a ieşit de sub reglementarea legii securităţii substanţelor chimice încă din 2007 şi este actualmente reglementat de REACH inversând punctele 2 şi 3 . Despre REACH se va mai scrie mult în organele de presă. Nu trebuie să-l cunoaştem cu amănunţime, ajunge doar să ştim faptul că la Helsinki a fost fondată agenţia pentru substanţe chimice a UE şi cu câteva excepţii orice substanţă produsă sau importată de fabricanţi sau comercianţi va trebui anunţată la organele competente. Dar să ne întoarcem la fişa tehnică de securitate a cărei conţinut este fix şi conţine 16 puncte.
Fişa tehnică de securitate trebuie să existe peste tot unde substanţele periculoase sunt prezente. Deci dacă se renovează o şarpantă, FTS trebuie să fie prezentă la faţa locului stând la dispoziţia utilizatorilor şi nu numai în centrele de distribuţie trebuie să existe un exemplar ci şi la şoferul care efectuează transportul. Deci dacă se întâmplă un accident rutier pe baza acestei FTS inspectorul comitetului pentru situaţii de urgenţă va decide ce are de făcut.
 
(Articolul complet puteţi citi în revista Intarzia – Castor Inclus – octombrie 2008)
 
 
Imageline © 2007
www.woodholz.ro