Sfântul Mihail din Barje – un nou tip de biserică
 
 

 În Slovenia anul 2007 a fost declarat anul Jože Plečnik, celebrându-se astfel 50 de ani de la moartea acestuia. Puţin cunoscut, dar redescoperit de întreaga Europă la sfârşitul anilor 1980, Jože Plečnik este adesea comparat cu Antonio Gaudi. Acest fapt se datorează arhitecturii sale originale care i-a surprins pe contemporanii săi şi care uimeşte şi astăzi. El a revitalizat forme tradiţionale prin referinţe noi şi neaşteptate reuşind să exprime în lemn, piatră şi beton valorile arhitecturale slovene, într-o manieră modernă şi elocventă.

Jože Plečnik 1872-1957
Şi-a lăsat amprenta originalităţii sale arhitecturale în oraşe ale Europei centrale precum Viena, Ljubljana, Praga şi Belgrad.
Născut la Ljubljana, nu s-a gândit să devină arhitect până când l-a întâlnit pe Otto Wagner în 1894. Terminând Şcoala de Arte şi Meserii din Graz, a plecat în 1892 la Viena unde a desenat mobilier şi a supravegheat producţia pentru K.k. Hof - Bau - Kunsttischlerei J.W. Müler. Între anii 1892-1911 a locuit la Viena având o carieră de succes, mai ales după construirea în 1905 a palatului Zacherl. Din 1911 se mută la Praga unde a fost invitat să predea. Cel mai important proiect din Praga este transformarea vechiului castel fortăreaţă a oraşului în reşedinţă prezidenţială, comandată în 1920 de preşedintele Masaryk. Amenajarea şi restaurarea castelului Hradcany a durat 15 ani.
Însă din anul 1921 Jože Plečnik locuia la Ljublijana, unde preda la nou înfiinţata Şcoală de Arhitectură. Avea 50 de ani, şi era la începutul uneia dintre cele mai importante etape ale vieţii sale

Inovator

Arhitectura vernaculară slovenă în special cea din regiunea Karst, a primit influenţele austriece dinspre nord, italiene dinspre sud şi bizantine din Serbia şi Croaţia rezultatul fiind exprimat într-o manieră originală în arhitectura modernă slovenă. Deşi inovator, Plečnik a căutat întotdeauna să încorporeze dimensiunea istorică în arhitectura sa. Acest fapt este pe deplin vizibil în clădirile sale cu predilecţie în cele din Ljublijana. Printre care: imobilul Peglezen, clădirea Asigurărilor Mutuale, cea a Camerei de Comerţ, Biblioteca Naţională Universitară, impunătoarea biserică Sfântul Francisc, biserica Sfântul Mihail din Barje, Seminarul Baraga.
Lipsa fondurilor guvernamentale pentru proiectele sale l-a determinat pe Jože Plečnik să folosească  adesea materiale considerate în epocă, ieftine. Pentru el tot ceea ce era practic era frumos, astfel baluştrii podurilor Tromostovje sunt din beton armat nu din piatră, volutele coloanelor ionice de pe faţada Bibliotecii Naţionale Universitare sunt din fier nu din marmură, iar pilonii bisericii Sfântului Mihail sunt conducte de canalizare din beton. Simţul ironiei şi al umorului caracterizează toate lucrările realizate de el.
 
SIMINA STAN
Imageline © 2007
www.woodholz.ro