Finisarea īn UV a parchetului
 

Īn numărul trecut al revistei vorbeam despre finisarea antichizată a parchetului deja montat. Dar, putem hotărī să nu finisăm parchetul acasă, ci să-l cumpărăm gata finisat. Vom descoperi că metoda cea mai des īntālnită pentru finisarea parchetului este cea cu uscare īn UV. Cel mai mare avantaj al folosirii acestei metode este duritatea foarte mare a suprafeţei şi rezistenţa ei sporită la abraziune şi zgāriere. Īn cele ce urmează voi prezenta cāteva aspecte ale finisării īn UV, cu aplicare la lacurile de parchet.
Finisarea cu ajutorul radiaţiei UV este una din metodele prin care putem să reducem emisia de compuşi organici volatili, datorită conţinutului mare īn corp a produselor de finisare. Aceste produse pot fi pe bază de solvenţi sau hidrodiluabile, avānd ca numitor comun un fotoiniţiator care le face să reacţioneze la trecerea prin dreptul luminii UV. După cum desigur aţi observat, pentru a putea utiliza astfel de materiale este absolut necesar să aveţi un sistem de uscare care să cuprindă lămpi UV.
Să īncercăm să dezvoltăm puţin acest subiect.Trebuie menţionat īncă de la īnceput că această metodă, cu toate că la prima vedere pare puţin atractivă datorită investiţiei tehnologice cerute, este cea cu cele mai mari avantaje īn ceea ce priveşte creşterea productivităţii, scăderea consumurilor, reducerea manoperei şi a influenţei factorului uman. Se pot usca cu ajutorul razelor UV atāt baiţuri, cāt şi grunduri şi lacuri.
Baiţurile cu uscare īn UV trebuie să aibă o anumită consistenţă pentru a putea fi aplicate cu maşini de aplicat cu valţuri. Īn acest caz consumul este foarte scăzut, īncadrāndu-se īntre 8-15 g/mp. Este o metodă foarte mult folosită pentru obţinerea parchetului finisat. Imediat după aplicare, baiţul se usucă prin trecerea prin dreptul bateriei de lămpi UV. Uscarea este practic instantanee, putāndu-se trece imediat la următoarea etapă a tehnologiei.
Grundurile şi lacurile pot fi atāt pe bază de solvenţi, cāt şi hidrodiluabile. Produsele pe solvenţi sunt poliesterice, acrilice sau poliacrilice. Ele pot fi aplicate atāt cu valţuri, īn cazul panourilor plane, cāt şi cu roboţi de pulverizare de diferite tipuri, īn cazul panourilor profilate. Nu se poate folosi acelaşi tip de grund sau lac atāt pe valţ cāt şi la pistol. Ele au caracteristici diferite pentru a putea fi aplicate īn bune condiţii pe utilajul pentru care au fost create.
Consumurile, īn cazul materialelor aplicabile cu valţul, sunt foarte mici. Īn general se aplică un strat de grund de 30-50 g/mp şi un strat de lac de 8-15 g/mp. Din acest motiv, panourile trebuie foarte bine calibrate şi şlefuite pentru a asigura o suprafaţă perfectă. Īn cazul produselor pe solvent, bateria de lămpi de uscare este montată imediat după maşina de aplicat. După uscare, panourile grunduite pot intra imediat la şlefuire manuală, sau, mai bine, automată, după care se desprăfuiesc şi se pot duce imediat la linia de aplicat lac. Astfel, timpul necesar finisării se scurtează foarte mult. Pentru simplificarea liniei de producţie se poate folosi un singur produs, denumit „universal” (tip grund-lac), iar după aplicarea primului strat, şlefuire şi desprăfuire, panourile reintră pe acelaşi traseu pentru aplicarea celui de-al doilea strat. Īn cazul produselor pe solvenţi ce se aplică cu pistolul, consumurile sunt de 80-120 g/mp, īn funcţie de natura materialului. Foarte important este ca, după aplicare, să existe un timp de desolvatare de 15-20 minute, pentru īnlăturarea solventului din pelicula de lac. Dacă acesta nu este īndepărtat, la trecerea prin dreptul lămpilor, pelicula de lac se albeşte. Se aplică, īn general 1-2 straturi de grund şi unul de lac, īn condiţiile menţionate mai sus. Pelicula de lac rezultată este foarte dură şi rezistentă īn timp, fiind foarte potrivită pentru parchet.

Produsele de finisare cu uscare īn UV sunt la prima vedere scumpe. Gāndindu-ne īnsă la consumul redus, precum şi la celelalte avantaje (reducerea manoperei, a timpului de lucru, etc.) ele ajung să ne producă economii īn producţie. Dintre tipurile de materiale de finisare prezentate mai sus, cele mai ieftine sunt cele poliesterice. Produsele acrilice sunt considerate a avea emisie mai scăzută de COV, dar sunt mai scumpe. Undeva la mijloc, cumulānd defectele şi calităţile celor două categorii, sunt produsele poliacrilice. Şi materialele de finisare hidrodiluabile cu uscare īn UV pot fi aplicate atāt prin turnare cāt şi cu roboţi de pulverizare. Īn acest caz eliminăm total problema COV-urilor. Dezavantajul este că au corp mai mic, necesitānd mai multe straturi succesive. De asemenea, preţul lor este ridicat. 
Există materiale hidrodiluabile UV pentru toate tipurile de finisări: cu pori īnchişi sau deschişi, mate sau lucioase, pentru lemn, MDF sau sticlă. Indiferent de tipul finisării, după aplicare, trebuie īndepărtată apa din peliculă, īn tunel de uscare, cu aer cald, după care panourile pot trece prin dreptul lămpilor UV. Īn caz contrar pelicula de lac se albeşte. Există firme care oferă īn liniile lor UV şi sisteme de elimnare a apei din peliculă cu ajutorul microundelor. Metoda face ca, īnainte de intrarea īn tunel, apa să se reducă cu pānă la 60%, calitatea finală a finisajului crescānd foarte mult.
Īn cele cāteva informaţii furnizate mai sus am intenţionat să arăt diferenţele ce apar īntre finisarea parchetului cu produse tradiţionale acasă, cānd parchetul este deja montat, sau finisarea lui industrială. Īn mod cert, apelānd la cel de-al doilea mod veţi avea un parchet cu rezistenţe mult sporite dar, uneori, cu un aspect foarte „standard”. Dacă veţi opta pentru prima variantă veţi obţine un parchet original, foarte personalizat, dar cu rezistenţa la abraziune mai scăzută. Nu vă pot spune care dintre cele două metode este mai bună. Este o problemă de opţiune, pe care numai dumneavoastră o puteţi rezolva.
Mihaela Radu
Imageline © 2007
www.woodholz.ro