Case pasive
 

Un domeniu special de aplicaţie a resurselor de energie regenerabilă constituie casele pasive. Nevoile energetice reduse cu o ordine de mărime fac posibilă acoperirea nevoilor energetice din resurse regenerabile. Cazanele de gazeificare a lemnului şi cele cu combustie pe bază de peleţi pot fi utilizate la casele pasive pentru completarea energiei termice generate de colectorii solari. Noţiunea de casă pasivă se defineşte īn mai multe moduri dar īn general conform normelor germane o clădire poate fi numită pasivă dacă necesarul energetic pentru īntreţinerea lui nu depăşeşte anual 15 kWh / mp. Īn Austria casele pot dobāndi acest calificativ doar īn cazul īn care necesarul energetic este sub 10 kWh / mp. Ca să putem plasa această valoare la un loc de cinste īn gāndirea noastră trebuie să avem īn vedere faptul că necesarul energetic anual al clădirilor noastre este cuprins īntre 150-250 kWh / mp şi chiar īn cazul caselor de construcţie nouă este īn intervalul 80-100 kWh /mp. Este de asemenea demn de remarcat faptul că ,o casă cu un consum anual de 15 kWh / mp utilizează un litru de combustibil lichid pe metru pătrat. Deoarece necesarul termic de īncălzire a unei case pasive este de 10 W / mp ,pentru īncălzirea unei camere de 10mp este suficient un bec de 100W. Deşiexperienţe au fost şi mai demult īn realitate doar īn anii 80 s-au construit primele case cu consum energetic redus īn Canada şi ţările scandinave. Normele de protecţie şi izolaţie termică din Suedia şi acum 30 de ani erau mai severe decāt cele din Europa de est . Īn ţările nordice pereţii exteriori din structuri uşoare aveau īn mod obişnuit grosime de 30 cm . Prima casă īntr-adevăr pasivă a fost construită īn 1991 la Darmstadt şi realizarea acestuia se leagă de numele arhitectului Wolfgang Feist care este şi autorul standardului de case pasive . Īn decursul anilor 90 au fost construite mai multe clădiri demonstrative ,prima dată īn landul Hessen După care īn toate landurile germaniei La īnceputul anilor 2000 prin legiferarea standardului de case pasive procesul de construcţie s-a accentuat, parţial datorită sprijinului financiar semnificativ acordat de statul german. Graţie acestui fapt clădirile care se află la ora actuală īn Germania se īncadrează īn această categorie īn proporţie de 10 %.
Īn paralel cu dezvoltarea di Germania au fost iniţiate noi proiecte īn Austria , Elveţia şi ţările scandinave. Dintre noile ţări aderate la UE Cehia şi Slovacia este pe primul loc īn construcţia caselor pasive.Din păcate Ungaria care īn anii 80 a construit numeroase case pasive la ora actuală construieşte mai puţine. Totuşi există şi exemple pozitive. Majoritatea caselor pasive sunt case familiare. Un exemplu demn de remarcat este īn oraşul Dunaśjvįros unde s-a realizat un proiect de renovare a unor locuinţe din elemente de panou din beton care nu este de fapt o casă pasivă dar īn această categorie se poate māndri cu un rezultat deosebit cuantificabil printr-un necesar energetic de sub 40 kWh/mp anual. Această valoare īnseamnă o economie energetică de 85% faţă de valoarea iniţială . Economiile energetice caracteristice caselor pasive presupun condiţii tehnice speciale. Īn general forma clădirilor este compactă ,suprafeţele de răcire sunt diminuate şi interioarele sunt optimizate folosind o īmpărţire judicioasă a spaţiului deoarece compartimentările suplimentare īntotdeauna aduc pierderi nejustificate. Orientarea clădirilor este de asemenea decisivă fiind necesară asigurarea unor suprafeţe vitrate mari spre sud şi structuri īnchise spre nord cu binale mici. Case pasive se pot construi şi cu ferestre dispuse spre est şi vest. Grosimea izolaţiei la clădirile obişnuite este de 20-30 cm dar cāteodată īntālnim şi izolaţii mai groase. La casa din imaginea alăturată din Goteborg există o izolaţie de 70 cm. Exigenţele referitoare la binale sunt de asemenea severe. Caracteristic este structura de PVC sau PP policompartimentată, eventual lemn cu proprietăţi izolatoare bune. Caracteristică este sticla cu trei straturi separate de gaze nobile. Eliminarea punţilor de căldură al binalelor se realizează prin montajul special al geamurilor lăsānd izolaţia să acopere parţial rama izolatoare a geamului. O condiţie de bază este īnchiderea ermetică a ferestrelor. Calificativul de casă pasivă este o condiţie pentru obţinerea subvenţiilor de stat. Calificativul se obţine prin măsurarea blowar-door care constă īn insuflarea de aer şi măsurarea pierderilor de presiune prin casă. Casele pasive utilizează pentru acoperirea necesarului energetic  surse de căldură regenerabile deoarece dacă imobilul necesită puţină căldură pentru menţinerea unei temperaturi interne corespunzătoare, acesta poate fi asigurat de resurse regenerabile.
 
Csoknyai Tamas
Universitatea Tehnică Budapesta
Catedra de energetică şi mecanică a clădirilor
Imageline © 2007
www.woodholz.ro